Oare de câte ori nu am auzit ” Maria!!!!!! Hai să ne jucăm!” Una dintre marile supărări ale fraților mei a fost când eu, fiind deja pe la 14 ani, am refuzat să mă mai joc de-a v-ați ascunselea, tragedie mare. Noroc că se aveau unul pe altul și au reușit să mă ierte, sper.

Jocul este prima modalitate prin care copiii încep să exploreze lumea din jur și astfel să-și dezvolte vocabularul, abilitățile motrice, inteligența, abilitățile sociale. Adoptarea unui mod de viață grăbit, schimbările din structura familiei sau resursele financiare limitate ale acestora, reprezintă câțiva dintre factorii care pot contribui la reducerea timpului pe care copiii îl petrec jucându-se.

Pentru a limita răspândirea acestor tendințe negative, Organizația Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a recunoscut jocul ca fiind un drept fundamental al oricărui copil și încurajează implicarea activă a părinților/ facilitatorilor/ îngrijitorilor/ profesorilor în jocul copiilor. Specialiștii consideră că jocul este un semn de iubire necondiționată și ajută la întărirea legăturii dintre copii, mediu/părinți. Aceștia din urmă au sarcina să mențină în echilibru și să încurajeze procesul de dezvoltare prin următoarele aspecte:

• Aprecierea – înseamnă recunoașterea dinamicii personale și culturale a tăcerii, a posibilelor ei semnificații și a limitelor limbajului.
• Exprimarea – se referă la utilizarea metodelor care asigură împărtășirea și explorarea emoțiilor copilului. Jocurile, desenul, pictura, jocul la cutia cu nisip și alte terapii expresive asigură structură și diversitate întâlnirii terapeutice.
• Recunoașterea – validarea experienței copilului îi arată că nu este singur în călătoria lui, că îi vei fi de ajutor pentru a-l proteja de pericole interne și externe și că ești interesat cu adevărat de ceea ce simte.
• Rezonarea – presupune formarea unei conexiuni în care adultul și copilul să fie pe aceeași lungime de undă, care să permită o comunicare implicită, tăcută și variată. Răspunzând mesajelor nonverbale, adulții însoțitori acceptă o invitație de a se implica împreună cu copilul în joacă, fapt ce conduce la o. coreglare emoțională – crearea unei experiențe interpersonale profunde.
• Urmărirea – se concretizează în verbalizarea mesajelor nonverbale ale copilului prin descrierea acțiunilor, gesturilor și expresiilor sale. La un nivel profund, tu oferi voce, în mod empatic, forței lui interioare și abilităților de adaptare pe care el demonstrează că le are în procesul de dezvoltare.

Pentru a putea oferi suport emotional, sustinere si a crea un mediu securizant, facilitatorii si educatorii e necesar să înțeleagă, să se înțeleagă și să integreze diversele tehnici de echilibrare emoțională și psihică pentru a-și dezvolta în mod conștient sistemul de reglaj interior, ancorare în prezent, de a exersa atenția, de a fi constient de propria persoana în mediul înconjurător, de a reacționa cu responabilitate, fără impulsivitate.

Adulții care își gestionează emoțiile, gândesc clar și eficient, iau decizii inteligente, reușesc să reducă secreția de cortizol indusă de stres. Astfel, un mediu securizant și echilibrat se crează pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor.

Jocul are un impact major în dezvoltarea creierului, le permite copiilor să fie spontani, creativi în timp ce-și dezvoltă propria imaginație. Jocul este esențial pentru a dobândi dexteritate și a-și dezvolta capacitățile fizice și emoționale. Iar atunci când joacă rolul de adulți, copiii își depășesc anumite frici. Iar părinții care se implică în activitățile celor mici au șansa de a învăța din. nou cum să se joace și cum să trăiască în momentul prezent.

Crearea unui context relevant pentru a învăța concepte noi Iată câteva din beneficiile aduse de JOC și JOACĂ:

• Transformarea învățării într-un proces plăcut și distractiv
• Oferirea posibilității de a pune în practică ce se învață acasă și la școală
• Reducerea anxietății și creșterea încrederii în sine a copiilor
• Reducerea stresului și iritabilității copiilor
• Îmbunătățirea stării de bine și a stimei de sine
• Îmbunătățirea flexibilității emoționale și a rezistenței
• Îmbunătățirea capacității de a face față schimbărilor

Studiul realizat în 2002 de către Institutul Național pentru Cercetarea Educației Timpurie (NIEER) din Canada arată că practicile părinților/ingrijitorilor au un impact semnificativ asupra dezvoltării sociale și cognitive ale copiilor. La studiu au participat părinții a 19.000 de copii cu vârste cuprinse între 2 și 11 ani. Cercetătorii au adresat un set de 25 de întrebări privind practicile utilizate în creșterea copiilor. Rezultatele obținute arată că există un efect favorabil asupra dezvoltării copiilor în cazul utilizării unor practici pozitive (de exemplu: părinții își țin copiii în brațe, le vorbesc, cântă, se joacă cu ei).

Părinții, în colaborare cu educatorii și psihologul școlar pot determina pentru fiecare copil în parte. temperamentul și înclinațiile acestuia și activățile care îi oferă echilibru în dezvoltare.

De asemenea, educatorii și profesorii îi încurajează pe părinți să adopte obiceiuri favorabile dezvoltării copiilor, de exemplu să le citească și să petreacă momente spontane de joacă cu cei mici. Iar împreună, ar putea iniția în comunitate acțiuni pentru crearea de spații de joacă sigure și creative.

Deși programele academice variate îi ajută pe copii să se dezvolte intelectual, atenția sporită acordată învățatului poate reduce timpul dedicat jocului. Un studiu realizat de Asociația Națională a Școlilor Primare. din S.U.A. arată că școlile și grădinițele au redus în ultimii ani timpul acordat pauzelor și orelor de educație fizică în favoarea orelor de matematică. În timp, aceste modificări pot crea diferențe între performanțele școlare ale băieților și ale fetelor, băieții fiind mai afectați de stilul sedentar de învățare.

Luând în calcul rezultatele unor astfel de studii, cercetătorii sugerează că includerea unor sesiuni de joc în programul școlar ajuta la reducerea gradului de stres pe care îl resimt copiii încă din clasele primare și ar ajuta la dezvoltarea capacităților de învățare.

Totuși, noi adulții e bine să urmăm niște reguli… ale jocului:

• Evitați să controlați jocul atunci când vă jucați cu copiii. Controlul adulților reduce în special dezvoltarea creativității, abilităților de leadership și de lucru în echipă.
• Jucându-vă împreună cu copiii puteți să vedeți lumea prin ochii lor. Astfel, aveți ocazia să învățați cum să comunicați mai eficient cu ei.
• Reduceți timpul petrecut de copii în fața televizorului sau a calculatorului și încurajați participarea la jocuri active.
• Încurajați copiii să exploreze domenii diferite fără a-i forța să obțină performanțe în toate.
• Acordați atenție dezvoltării emoționale și sociale ale copilului, nu doar pregătirii școlare. Competențele sociale dezvoltate în primii 5 ani de viață, alături de echilibrul emoțional, îl ajută pe copil să se concentreze mai bine la școală, să se înțeleagă cu ceilalți, să controleze emoțiile negative.
• Dacă sunteți un părinte singur sau aveți doar un copil, invitați din când în când rude sau prieteni să ia parte la sesiuni de joacă, seri de film, plimbări etc. Membrii familiilor care petrec timp împreună jucându-se, cooperează și comunică mai bine între ei.